Jocul la copii

header mobilitate 814x141

Jocul este foarte important în copilǎrie, fiind vǎzut ca un mijloc de formare a personalitǎţii copilului şi de a-l învǎţa pe acesta într-un mod experimental relaţia cu societatea, de a rezolva probleme şi situaţii conflictuale. Toate jocurile, indiferent cǎ sunt pentru copii sau pentru adulţi reprezintǎ modele de situaţii conflictuale şi cooperante, pe care le putem descoperi cu frecvenţǎ în lumea realǎ.

În limbajul comun un joc este o activitate de petrecere a timpului liber, însǎ acestǎ definiţie este foarte generalǎ, cu o sferǎ largǎ de înţelesuri, putem spune. Pentru a putea sǎ explicǎm mai bine noţiunea de joc este important sǎ facem o delimitare a categoriilor de jocuri. Aşadar putem vorbi în primul rand de jocurile de masǎ (ex. Monopoli), apoi jocurile de cǎrţi, jocurile video şi în cele din urmǎ jocurile sportive care se desfǎsoarǎ pe un teren. Toate acestea fac parte din marea familie a jocului pentru cǎ aşa cum spunea Aristotel, trebuie sǎ aibǎ ceva în comun din moment ce au primit acelaşi nume, acela de joc. Jocul a existat dintotdeauna şi sǎ-l definești nu e uşor. Pentru copil, jocul este o formă de activitate cu multiple implicaţii psihologice şi pedagogice care contribuie la informarea şi formarea lui ca om; prin intermediul  jocului se  pune în mişcare toată fiinţa copilului, i se dezvoltǎ gândirea, voinţa fantezia. Sunt copii cǎrora le lipseşte posibilitatea de a se juca, fie din cauză că nu au cu cine, fie din cauză că nu sunt obişnuiţi. Jocul oferă copiilor condiţii inepuizabile de impresii care contribuie la îmbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, formează şi dezvoltă în mod direct capacităţi observative, iar în mod indirect jocul creează o mai mare antrenare, competenţă, deprinderi active, măreşte capacitatea de înţelegere a situaţiilor complexe, creează capacităţi de reţinere, dar şi de dozare a forţelor fizice şi spirituale, dezvoltă caractere, deprinderi, înclinaţii, aspiraţii.

Ceva specific jocului o reprezintǎ activitatea în colectiv, cu toate avantajele ce decurg din valorificarea ei în cadrul procesului instructiv-educativ, jocul presupunând cooperare, colaborare. Jocul permite manifestarea iniţiativei şi independenţei în acţiuni şi manifestate în rezolvarea unor situaţii de joc. Acestea devin posibile numai în situaţia în care persoana are un minimum de deprinderi, calităţi motrice suficient dezvoltate şi a fost instruită să acţioneze în limitele unor reguli.

Cele mai multe definiţii susţin faptul că jocul este o activitate specifică copilăriei sau procesului de formare şi de dezvoltare a fiinţei umane. S-a remarcat însǎ că, de fapt, omului îi place sǎ se joace pe toată durata vieţii. Din copilărie până la bătrâneţe omul se joacă în permanenţă din diverse motive: trebuinţe, porniri, nevoi, care îl împing spre diverse acţiuni.

În definirea noţiunilor de joc şi de joc sportiv specialiştii români şi-au adus aportul, astfel că în  lucrarea “Terminologia educaţiei fizice şi sportului” termenii amintiţi sunt definiţi astfel:
“Jocul este o activitate complexă, predominant motrică şi emoţională, desfăşurată spontan după regulile prestabilite, în scop recreativ, sportiv şi totodată de adaptare la realitatea socială.
Jocul sportiv este un complex de exerciţii fizice practicate sub formă de joc cu un anumit obiect (minge, puc etc.) având dimensiuni specifice, prin care două echipe sau doi adversari se întrec conform unor reguli de organizare şi desfăşurare”.

De asemenea în lucrarea cu același nume se mai precizează că practicarea jocurilor sportive urmăreşte realizarea sarcinilor educaţiei fizice (în care caz devine mijloc al acesteia), realizarea de performanţe sportive (în care caz devine formă de întrecere şi spectacol sportiv), precum şi mijloc de recreere a celor care îl practică în afara formelor de organizare menţionate mai sus.

Doru Claudiu Emil – Kinetoterapeut

Fundația Serviciilor Sociale Bethany

Bibliografie:

  1. Chiriţă, G. (1983) Educaţia prin jocuri de mişcare, Ed. Sport-Turism, Bucureşti;
  2. Rafael M. Acero, Carlos Lago Peñas. Para citar este artículo en su publicación original: Acero, Rafael Martín; Lago Peñas, Carlos. Acerca de una Teoría de los Juegos Deportivos Colectivos. Justificación Epistemológica (RED) Revista de Entrenamiento Deportivo. España

Proiectul „Mobilitate în comunitate” este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org  

footer

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: