Arhive lunare: August 2015

Cum participă copiii cu autism la viața de familie?

header mobilitate 814x141

Familia are rolul de a facilita copilului achiziţia de norme, valori şi deprinderi pentru o viaţă independentă. Întrebarea „Cum participă copii cu autism la viaţa de familie?” a condus la extrapolarea problemei către participarea copiilor cu TSA (Tulburări de Spectru Autist) la viaţa comunităţii din care fac parte.

Părinţii copiilor cu autism trăiesc o adevărată dramă din momentul aflării diagnosticului şi pe întreaga durată de viaţă a acestora. În cele mai multe cazuri reacţiile sunt negative, similare reacţiilor în urma unor pierderi ireparabile. În acest context unii părinţii opun rezistenţă, neagă diagnosticul, devin rigizi fiind, astfel afectat potenţialul copilului, care are nevoie de un suport puternic afectiv pentru a-şi atinge nivelul optim de dezvoltare fizică şi psihică. Climatul psihologic al familiei este supus unor provocări extrem de solicitante, precum: conflicte, tensiuni între părinţii care se învinovăţesc reciproc pentru diagnosticul copilului, căutarea continuă a unui remediu prin contactarea de diverşi specialişti în defavoarea identificării de resurse personale de adaptare şi mobilizare într-o acţiune eficientă pentru recuperarea copilului. Iată cum, „dizabilitatea copilului este o experienţă de triadă: copilul care trăieşte disfuncţia, familia care este afectată de problema copilului şi mediul extern în care se manifestă dizabilitatea” (Falik, 1995 apud Heiman, 2002). În concluzie, într-o familie unde există un copil cu autism se produc o serie de modificări, de la rutina zilnică, la stresul amplificat de oboseală asociat cu moralul scăzut al membrilor familiei.

Unul dintre drepturile copilului este participarea activă la viaţa socială. Pentru copiii cu autism acest drept atrage nevoia de apartenenţă şi de activitate în cadrul social. Implicarea constantă a copilului cu autism în viaţa de familie înseamnă, de fapt, terapie în mediul familial. Terapia desfăşurată atât în cadru organizat (prin accesarea serviciilor din comunitate), cât şi în familie are ca scop integrarea acestora în societate.

Scopul participării copilului autist la viaţa de familie constă în a-l ajuta să devină capabil să identifice şi să folosească resursele din mediul extern, să-şi îmbunătăţească şi să-şi adapteze interacţiunile în mod corespunzător cu mediul social. Atingându-se acest scop, integrarea şi participarea la viaţa comunităţii devin mai uşor de realizat. Important este ca activităţile din familie să-i activeze interesele, capacităţile şi potenţialul său astfel încât să-i dezvolte abilităţile emoţionale, sociale şi intelectuale.

Familia trebuie să-l ajute pe copil să descopere bucuria de a se juca cu ceilalţi (prin conectare la realitatea socială) şi să încerce lucruri noi ( de exemplu: să se joace în locurile de joacă, să construiască cu un alt copil oameni de zăpadă, să facă împreună cu părinţii o salată de fructe şi să o servească la masă).

Atitudinea familiei care are un copil cu autism este recomandat să fie una deschisă, pozitivă şi entuziastă şi să aibă un rol activ în procesul educaţional.

Geanina Hujei – Asistent social

Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany

Bibliografie

Heiman, T., (2002). Parents of Children With Disabilities: Resilience, Coping, and Future Expectations, în Journal of Developmental and Physical Disabilities, vol. 14, no. 2, June 2002;

Convenţia Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD)

Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap  – dreptul persoanelor cu dizabilităţi de a participa activ la viaţa comunităţii.

Legea 151/2010 priveşte serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Dreptul persoanelor cu handicap la autonomie, integrare socială şi participare la viaţa comunităţii este prevăzut în Carta Socială Europeana, art.15, Partea II.

Proiectul „Mobilitate în comunitate” este finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014. Pentru informaţii oficiale despre granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org.

footer

Anunțuri